Dupa unele calcule rezulta ca un iepure adult se poate intretine timp de un an furajele produse pe o suprafata de 100 m2 cultivata cu lucerna, sfecla si putin porumb sau orz. Pentru hrana unui iepuras, de la nastere pina la virsta de 5 luni, cind este bun de taiere si se poate produce 1,5—2 kg de came, este necesara suprafata de 25 m2. Aceasta suprafata se poate reduce in proportia in care se folosesc in hrana iepurelui diferite buruieni, frunze si alte resturi menajere (coji de cartofi, de sfecla, morcovi, piine uscata etc.). Comparativ cu alte animate ierbivore, capacitatea de asimilare a furajelor verzi este mult mai mare la iepure. Astfel, o vita de 800 kg consuma 60 kg masa verde pe zi pentru un spor in greutate de 1,5 kg, in timp ce un iepure de 2 kg consuma zilnic 0,8 kg masa verde pentru obtinerea unui spor de 0,025 kg. Consumul de 60 kg masa verde echivaleaza cu cel a 75 iepuri — ; raportat la greuta- cea corporala, cele 800 kg ale vitei echivaleaza cu greutatea a 400 de iepuri de 2 kg fiecare; 400x0,8 = 320 kg masa verde; 320x0,025=7,9 kg spor in greutate. Rezulta, deci ca pentru obtyinerea aceluiasi spor in greutate, iepurele consuma de 5 ori mai putin decit o vita I —1- Pe de alta parte, cunoscind ca bovinele adulte consuma in general, 12 U.N. la obtinerea unui spor zilnic de 1 kg, 235 sa vedem, comparativ cite U.N. sint necesare pentru realizarea unui kg carne de iepure si la ce cost revine in cazul consumului de furaje verzi (lucerna cu 0,30 lei/kg) si de concentrate (porumb cu 1,60 lei/kg). — In cazul jurajarii cu lucerna masa verde (1 kg = 0,16 U.N.) — X0,16=5,12U.N.; — x0,30=9,6 lei/kg 0,025 0,16 ' ' ' y In cazul jurajarii cu porumb-boabe (1 kg = l,22 U.N.} -— X5,12=0,1 kg porumb; Xl000== 4 kg; 1,22 & 0,025 4xl,6==6,4 lei/kg; 6--=7,20 lei costul U.N. a 5,12 Din calculele orientative de mai sus rezulta ca 1 kg carne de iepure se poate obtine cu un consum de unitati nutritive de doua ori mai mic ca unul de bovine adulte. Totodata, se poate constata ca la furajarea iepurilor de casa este rational si mult mai avantajos sa folosim nutreturile concentrate. Deci, daca in gospodariile personale cresterea extensiva a iepurilor de casa se bazeaza in special pe valorificarea diferitelor resurse locale (verdeturi, reziduuri de legume, menajere etc.), nici aici rentabilitatea acestei activitati nu este lipsita de interesul folosirii in egala masura si a furajelor concentrate. In schimb in crescatoriile de iepuri sistematice din cadrul unitatilor socialiste, in care se practica o crestere intensiva, rentabilitatea cuniculturii este nemijlocit legata de folosirea furajelor concentrate.